Cluj-Napoca – Palatul Széky

Palatul Széky a fost construit de către Miklós Széky, membrul unei familii de farmacişti, după planurile arhitectului din Budapesta, Samu Pecz. În tinereţe Miklós Széky şi-a practicat meseria în Lausanne, în Basel şi Nizza, după care s-a reîntors în ţară, stabilindu-se la Cluj. După terminarea construcţiei palatului a deschis în încăperile de la sud-estul imobilului farmacia ce purta numele regelui umanist, Hunyadi Mátyás. Mobilierul farmaciei a fost realizat în stil neogotic probabail de către tâmplarul clujean B. Bak Lajos, în atelieril său apropiat de pe strada Regelui Ferdinand, înfiinţat în anul 1869. Miklós Széky a fost recunoscut în oraş nu numai datorită activităţii sale în cadrul industriei farmaceutice, ci şi în calitatea de profesor universitar, dar şi ca membru al Cercului de Conversaţii Englezeşti, fondat în oraş în anul 1877. După moartea lui Miklós Széky, farmacia a fost preluată de către fiul acestuia, farmacistul şi profesorul universitar Tibor Széky, şi a funcţionat sub conducerea lui până în perioada de după primul război mondial. În anii următori farmacia a căpătat denumirea de Şarpe (Kígyó), Apostol (în anii 1920-1930) şi Minerva (în prima jumătate a anilor 1940). Vechile încăperi ale farmaciei funcţionează şi azi ca farmacie.

Samu Pecz, arhitectul palatului a studiat la universitatea din Stuttgart, terminându-şi studiile la Viena, ca studentul profesorului Theofil Hansen. După reîntoarcerea în Ungaria, a participat mai întâi la lucrările de restaurare ale bisericii Matia din Buda, conduse de către arhitectul Schulek Frigyes, apoi între anii 1880-1882 a lucrat în biroul lui Hauszmann Alajos. Timp de cinci ani a fost asistentul universitar al lui Schnehár János şi al lui Steindl Imre, iar începând din anul 1887 a fost angajat la Universitatea Tehnică, unde a devenit unul dintre profesorii importanţi ai catedrei. Stilul său arhitectural poate fi caracterizat prin structuri moderne din fier, faţade eclectice, acoperite cu cărămidă aparentă, faţadele lui fiind dominate de elemente stilistice medievale, preponderent neogotice.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>