22. Ozd – Castelul Pekry-Radák

  • Cum se poate apropia de castel: la 42 km de Ogra, în direcţia spre Cluj-Napoca. La Luduş trebuie să treceţi spre Gheja, dar la prima intersecţie trebuie să mergeţi la stânga în direcţia spre Bichiş.

Este o ocolire destul de mare faţă de traseul planificat, dar după ce am dat câteva telefoane, am primit informaţii încurajatoare aşa că am decis că merită să încercăm. Drumul de la Bichiş este foarte rău, mergem cu o „viteză” de 25 km/oră. Acoperișurile caselor din satul care se află în spatele lumii, dar din spatele dealurilor şi a pomilor se vede deja castelul Pekry-Radák cu cele patru bastioane.

Cercetând contextul istoric, ne întâlnim cu aceeaşi schemă: după mai mulţi proprietari, prin căsnicie clădirea ajunge în posesia familiei Radák, după care în 1695 Radák István II. i-a amanetat castelul lui Pekry Lőrinc. Fiica lui Pekry Lőrinc s-a măritat cu un fiu din familia Radák, astfel moşia a intrat din nou în posesia familiei Radák, care au locuit în castel până la sfârşitul secolului XIX. Soţia ultimului Radák era descendenta familiei Lázár din Lazărea, contesa Lázár Olga, care a vândut la licitaţie biblioteca şi colecţia de fotografii a castelului. După familia Radák, familia Teleki a fost proprietarul castelului. Moştenitorul familiei a predat clădirea proprietarului actual, Fundaţiei Bonus Pastor.

Când am ajuns am aflat că de mulţi ani castelul este reînnoit de voluntari germani şi olandezi, care când are timp. Fundaţia doreşte să înfiinţeze un centru cultural în castel. Deşi acoperişul a fost reînnoit total, restaurarea interiorului este în curs de procesare.

O doamnă drăguţă (deşi nu are timp, deoarece imediat soseşte un alt grup de voluntari), ne ghidează repede prin castel. Clădirea pe dinăuntru este precum un şantier, este plin de sfărâmături şi de materiale de construcţie. Voluntarii dorm pe saltele în „dormitoare” improvizate, separate pentru bărbaţi şi femei, şi gătesc în bucătăria amenajată în una dintre bastioane.

 Muralele au fost „scoase” oarecum de sub straturile de var, iar care se pot, vor fi restaurate în forma originală. La întrebarea legată de finalizarea reînnoirii, nu am prea primit răspuns: din cauza lipsei de bani, progresează doar în funcţie de programul muncitorilor, iar după ce am citit înregistrările din 2003 pe „peretele voluntarilor”, ne-am făcut impresia că acest proces va mai dura.

Acest articol a fost publicat în Castele, conace și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>